duminică, 24 martie 2013

Sacul

O zi nouă nu este nimic altceva decât un sac nou cu multe lucruri diferite în el. Pe unele ne aşteptăm să le găsim, pe unele mai puţin. Totuşi orice ne cade în mână ne va folosi cândva cu siguranţă, aşa că ideal ar fi să nu îl trântim într-un colţ uitat de lume.

Şi în sacul ăsta am găsit acum câteva zile ceva prăfuit şi pricăjit, abia se mai ţinea pe picioare. Aceast mic firicel de speranţă m-a făcut mai întâi să zâmbesc, apoi sa râd în hohote. Dintr-o dată fericirea mi-a dat o palmă şi m-a însemnat. Palma mi-a întors privirea către fereastră unde mă saluta dansând zăpada. "Ce dracu,  e sfârşit de martie." Cu asta m-am întors la posacul caiet de matematică şi am uitat ce a fost acel firicel.

Orice ar fi fost, m-a făcut să râd cu adevărat, mi-a pătat existenţa. Asta a fost altceva.


Un comentariu:

  1. Haha, ce dragut :))

    Asta am repetat si eu vineri, tota ziua: "Mama Natura are un glitch, de ce ninge in MARTIE?!"

    RăspundețiȘtergere

Daca n-ai nimic frumos de zis, nu-mi pasa :)