A fost odată, o agrafă de hârtie
Şi printr-o porcărie
A ajuns să fie
Prietenă cu o lipie!
Acea agrafă minusculă
Ştia ea, că nu-i o sculă.
Ci e doar un biet instrument,
Şi totuşi. fară argument.
Într-o zi, s-a dus la prietena ei, lipie
Şi i-a zis că o mie
De lipii
Nu ar face cât o agrafa pe hârtii.
Şi aşa s-a supărat doamna,
De până toamna,
Nu au mai vorbit
Nici măcar un ciripit.
Şi toamna, draga de agrafă
A făcut o mare gafă
Şi s-a pierdut într-un car cu fân.
Şi aşa eu ingân,
Despre săraca agrafă.
Mă apucă des! :))
Faceţi-mi o favoare şi intraţi... pe blogul Daniellei şi participaţi la acest concurs.
Danke! :)
Ami.