sâmbătă, 1 februarie 2014

Baba isterică și credința ei în teleportare

Astăzi/Ieri, blogul meu a împlinit 3 ani! WOOOOOOOOOOOO DA WOOOOOO.

Okay, acum să ne întoarcem la treburile noastre.

Ca orice proprietar de câine, obișnuiesc să îmi plimb jivina de două ori pe zi. Tipic pentru România, cineva trebuie să intervină între îndeplinirea rutinei mele zilnice și mine.
Soki, neînțelesul meu caniche cenușiu își făcea datoria pe zăpada gri, care se asorteaza perfect cu betonul crăpat din Mănăștur când de dupa o tufă deasă și lipsită de frunziș apare amenințătoare tipica babă pusă pe ceartă(menționez că de când am zarit-o pentru prima dată AM SIMȚIT ce va urma). Aceasta trece de mine, dar la 30 de metri pune frână și se întoarce observând creatura pe care o purtam în lesă.

-Nu îți mai lăsa câinele să se cace peste tot!!!
(Eu eram cu șervețelul în mână pe cale să îndepărtez urmele lăsate în urmă de Soki, dar desigur, ea se legase de alte mostre de scaun, care se aflau la câțiva metri de mine și javra mea)
-Doamnă, acei căcați NU provin de la câinele meu.
-NU MA INTERESEAZĂ.
-....
-PESTE TOT SE CACĂ CÂINII AȘTIA ȘI NOI ÎI TOT DUCEM DE AICI.
-Doamnă, vă repet, acela nu provine de la câinele meu, nu vedeți că acuma strâng ce a făcut aici?!!?!
-DA, DA PESTE TOT SE CACĂ.

Ce concluzie trag eu? Că baba supărată, a cărei ochi bulbucați ieșeau din orbite când arunca în toate părțile cu frustrările ei personale, considera că îmi era prea lene să strâng (ceea ce făceam deja) după Soki și că într-un mod misterios, i-am făcut căcăcelul minuscul să se teleporteze fix lângă ea. Mai ales ca.. nu sunt sigură de proveniența acelor fecale carora le purta pică, dar câinele meu minuscul, dacă e sa ne folosim de logica, NU putea fi producătorul lor. Dacă oricum e cineva pe stradă, de ce să nu ne certăm cu el?

Nimeni nu se ia de vițelușul meu vicios!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Daca n-ai nimic frumos de zis, nu-mi pasa :)